Comuna Copãiãu nu deþine încã un document de atestare, însã din vestigiile aºezãrii getice întãritã de la Cotu - Copãlãu, descoperite pe locul satului medieval Jorovlea - astãzi dispãrut, ca urmare a cercetãrilor efectuate în anii 1985, 1988,1990 ºi 2003-2004 (figurine antropomorfe, amulete, pandative, fragmente de amfore greceºti, fragmente de ciup, vase în formã de clopot, tigãi din ceramicã, fusaiole, jucãrii, etc) ºi urme de zgurã, arheologii au demonstrat cã au existat I I locuinþe pe o suprafaþã de 50. 000 m. p. ºi cuptoare pentru producerea obiectelor din ceramicã; au mai fost descoperite vârfuri de sãgeþi din bronz în trei muchii, o brãþarã ºi un cuþit din fier. De asemenea, aºezarea cucutenianã de la Rãzinea -Copãlãu, situatã la circa 200 m de satul Copãlãu, pe partea stângã a drumului comunal 46A Copãlãu -Draxini prezintã o locuinþã de tip Cucuteni ºi fragmente de ceramicã, fragmente de statuete, sãgeþi din silex, în poiana Jorovlea au fost descoperite 17 monede de argint. Fortificaþia de la Cotu a fost încadratã în secolele IV-III în. de Christos. Pe teritoriul satului Cerbu s-a descoperit o monedã imperialã romanã.
Majoritatea vestigiilor descoperite se aflã la Muzeul judeþean de istorie Botoºani. Tot în zona fostei localitãþi Jorovlea au fost descoperite blocuri de piatrã sub formã de cruce, inscripþionate, care sunt atribuite perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI).
Existã documente cu privire la organizarea administrativã a þinuturilor Hârlãu ºi Botoºani (întocmite pentru plata impozitelor de cãtre locuitori) care conþin informaþii despre localitãþile comunei Copãlãu. . Spre exemplu, din datele recensãmântului din 1772-1774 rezultã cã în satul Cotu (Ruºi) existau 40 de case, cu un numãr de 38 de birnici. In Condica vistieriei Moldovei din anul 1816, satul Copãlãu este trecut ca aparþinând Ocolului Târgului Botoºani cu 5 I de locuitori; actualele sate Copãlãu ºi Cotu au o vechime de peste 250 de ani.
Ocupaþiile de bazã din trecut ale locuitorilor au fost agricultura (se lucra pe moºia Flãmânzi, în suprafaþã de 38. 593 stânjeni domneºti - 36. 000 ha), creºterea animalelor, prelucrarea lemnului, albinãritul, olãritul, dulgheria, dogãria, rotãria ºi fierãria.
Denumirea satului Copãlãu vine de la cuvântul copãlaie - care denumeºte capacul de lut de la stupii primitivi pentru albine, confecþionaþi din buduroaie de tei.
Primul lãcaº religios a fost Schitul Jorovlea, arondat Mãnãstirii Coºula (construitã în anul 1535). Dupã anul 1840 locuitorii satului Jorovlea au fost strãmutaþi pe malul râului Miletin, dezvoitându-se satele Copãlãu ºi Cotu. Prima bisericã din satul Copãlãu a fost una din lemn construitã în anul 1785. Religia creºtin-ortodoxã este practicatã de majoritatea cetãþenilor comunei.
Prima ºcoalã din Copãlãu a luat fiinþã la data de I septembrie 1865 în baza Legii instrucþiunii publice din 25 noiembrie 1864. In perioada 1866 - 1915 au fost înscriºi la ºcoala din Copãlãu mai mulþi bãieþi ºi foarte puþine fete. începând cu anul ºcolar 1919-1920 s-a înfiinþat Scoalã din satul Cotu. Tot din perioada 1920-1922 numãrul elevilor a crescut an de an, ajungând la 340 în anul ºcolar 1935-1936 (180 bãieþi ºi 160 fete). Reforma învãþãmântului din anul 1948 a dat un nou impuls dezvoltãrii educaþiei tinerilor din mediul rural. Au fost construite noi ºcoli ºi grãdiniþe în toate satele, numãrul elevilor fiind de peste 600 în anul ºcolar 2004-2005. In prezent îºi desfãºoarã activitatea 5 ºcoli ºi 3 grãdiniþe pentru preºcolari, acestea având o bazã materialã satisfãcãtoare.
Alãturi de ºcoalã, cãminele culturale ºi biblioteca publicã au fost ºi sunt instituþii specializate pentru realizarea educaþiei permanente. Creaþiile artistice populare s-au transmis pe cale oralã, legându-se de evenimentele petrecute în viaþa oamenilor începând de la naºtere ºi pânã la moarte. Multe din obiceiurile ºi tradiþiile pãstrate pânã în ziua de azi sunt legate de sãrbãtorile Crãciunului ºi ale Anului Nou, de nunþile, cumetriile ºi horele tradiþionale.
Atât în trecut cât ºi în prezent motorul activitãþii cultural-artistice îl constituie cadrele didactice, care antreneazã în aceastã miºcare nu numai elevii ºcolilor, ci ºi alþi tineri din satele comunei.
Miºcarea artisticã de amatori în satele Copãlãu ºi Cotu a luat amploare dupã anul 1960, perioadã în care învãþãtorul Mihai Gugoaºã a îndeplinit ºi funcþia de director al Cãminului cultural. In comuna Copãlãu au existat formaþii corale, de dansuri populare (în satul Cotu echipa de dansuri avea 34 de perechi), o fanfarã, grupuri vocale. De un real succes se bucurã Festivalul Usturoiului, ajuns la a IV-a ediþie. In ultima perioadã activitatea cultural-artisticã a cunoscut un regres. Ca urmare, prin intermediul acestui proiect transfrontalier aprobat de Consiliul local Copãlãu ºi prin contribuþia de 10% din valoarea acestuia suportatã din bugetul propriu s-au achiziþionat instrumente muzicale (acordeon, vioarã, trompetã ºi fluier), costume populare si echipament de sonorizare in vederea relansãrii activitãþilor artistice. Ne propunem sã punem în valoare calitãþile artistice ale tinerilor din comuna noastrã ºi înfiinþarea de noi formaþii artistice.
Pentru asigurarea asistenþei medicale a cetãþenilor existã un cabinet medical, un cabinet stomatologic ºi un punct medical în satul Cotu, încadrate cu personal de specialitate.
|